Prieten? No [acum se zice “bro”] February 17, 2011

Treaba cu “hai sa fim prieteni chiar daca mi-ai frant inima”? Nu este pentru mine. Mi-am dat seama ca am acceptat toata treaba cu amicitia din motive cu totul diferite. Speram la o impacare, ba chiar aveam si un plan, care implica o relatie esuata de-a lui si un umar de plans de-al meu. Era elaborat, ce mai! Usor de planificat, greu de pus in aplicare, din moment ce sase zile eram bine, iar in a saptea o luam de la inceput cu starea proasta si cu deprimarea.
Asadar, am mai invatat ceva despre mine: nu sunt genul ala de om capabil sa tina in frau o relatie de prietenie, atunci cand a existat un antecedent amoros. Ce-i drept, nu prea a existat participare activa de partea ambelor parti, insa chiar daca ar fi fost, probabil ca tot as fi renuntat, din moment ce imi faceam singura rau. Nu am parte de satisfactie in astfel de situatii :)!
Spun “buna ziua” taberei care nu crede in conceptul de “prietenie” cu un fost. Nu imediat. In viitor, cine stie cate se vor mai intampla.
PS 1: Scuzati titlul, dar m-a luat valul in momentul in care mi-am amintit de celebra piesa care se aude incontinuu pe toate posturile de radio din Romania.
PS 2: Astazi voi reusi sa imi inving bunica in ceea ce priveste ora de culcare, din moment ce la 21:30 ma voi afla in lumea viselor. Sper. Ce viata dinamica am! Uhuuu! Sunt wild! Party, party!

Confesiune #17

Exista oameni care reusesc sa traiasca doar in prezent, fara a ramane uneori prinsi in itele trecutului ori surprinsi visand cu ochii deschisi la un viitor perfect? Pentru ca daca exista astfel de persoane, inseamna ca este posibil sa reusesc si eu candva sa traiesc clipa, fara sa imi fie teama ca ceva rau mi se va intampla daca voi recunoaste ca sunt fericita dintr-un anumit punct de vedere.
PS: Eu m-am indragostit. De piesa, evident :)! Asta inseamna ca vreme de o luna intreaga o voi asculta iar si iar si iar si iar.

17.02.2011

Draga doamna grasa, va multumesc ca astazi v-ati gandit sa stati tocmai langa mine, desi mai erau cel putin inca zece locuri libere in autobuz. Altfel cum as mai fi fost eu facuta sandvis intre geam si dumneavostra? Poate ca sunt slaba, dar nici chiar asa! Si da, chiar va rog sa va dati cu ruj si sa fiti indiferenta la toate gesturile mele de evadare.
Draga mama idioata, restul calatorilor nu trebuie sa suporte tipetele copilului dumneavoastra isteric si rasfatat. Nu mai bine coborati dumneavoastra si ii cumparati o masinuta rosie, asa cum clar doreste? Nu de alta, dar cred ca nu imi mai doresc sa am copii.
Draga alarma, iti multumesc ca astazi nu ai sunat. Datorita tie nu am ajuns la singurul seminar care ma facuse curioasa.
Draga vreme, multumesc ca mi-ai facut ziua mai frumoasa, aducandu-mi aminte din nou de ce anume imi doresc sa vina vara. Pentru ca vezi tu, zapada/ ploaia era tot ce mai lipsea pentru ca ziua sa capete un contur maroniu.