Cred ca m-am indragostit (cred ca da, da, da/ si sunt taaare fericit, bate tare inima)! Lasand versurile idioate la o parte, zilele astea ma incearca un sentiment caruia ii simteam lipsa si care m-a lovit pe neasteptate. Am facut chiar si primul pas, iar acum astept ca A sa isi dea seama ca eu tot caut (si gasesc) scuze stupide ca sa ne vedem.
Mi-e ciuda! Daca mi se intampla ceva trist, deprimant, puteam sa scriu o gramada de randuri. Acum, legat de subiectul “traaaieeeeeesc!”, abia daca pot sa scriu trei propozitii. Ideea de baza? S il place pe A. Cheia se afla la el. Sa speram ca o sa o foloseasca. Asteptam, asteptam, dam senzatia ca suntem relaxati si ce o fi, o fi. In cel mai rau caz, mi s-a reamintit ca nu am murit din punct de vedere emotional, lucru de care ma temeam ingrozitor.


