De ce am mereu pofta de lucrul pe care decid sa nu mi-l cumpar?
Pentru ca stiam ca voi avea o zi plina de nimic, am decis sa fac o mica oprire la un supermarket, caci trebuia sa imi umplu biroul de lucruri inutile, pe care sa le rontai in timpul vreunui episod. M-am uitat o data la porumb si am zis ca nu are rost sa imi cumpar, caci nu sunt napadita subit de vreo dorinta. A doua oara, am tras cu ochiul catre el pentru cateva secunde, dar mi-am alungat gandul. Si asa dau prea multi bani pe chestii inutile!
Si iata-ma acum, stand in fata calculatorului si poftind la porumb.
Petit Beure 
Porumbul e una…
Am fost săptămâna trecută să îmi iau o fustă. Probez una… era perfectă. Eram și cu o prietenă și mă susținea să mi-o iau… și au pus-o la loc în raft… tânjesc după ia, dar tot parcă nu m-aș duce s-o iau…
Și oare de ce…
De haine, sa nu mai spun. Vad cate o rochita, o probez, imi vine bine si o las acolo, ca spun ca am destule chestii de imbracat. Si apoi cateva zile bune ma gandesc cat de potrivita era in anumite situatii.
De ce? Mi-as dori sa stiu si eu asta. De zgarcite, nu cred, ca eu una arunc cu bani pe chestii absolut idioate. Mancarea este una dintre ele. Si nu regret. Asa caaa, intrebarea ramane perfect deschisa.
Să știi că atunci când vorbim de alimente, corpul nostru poftește la alimente ce conțin substanțe nutritive care nu sunt suficiente în organism. Poate crezi că sună imposibil dar să știi că asta se întâmplă și la animale când au carențe nutritive baremi la oameni? De exemplu animalele dacă nu au calciu suficient mănâncă var de pe pereții adăpostului, dacă nu au fier rod ce găsesc prin jur etc. Deci dacă poftești cumpără pentru că s-ar putea să ai nevoie 😀 Poate ai observat că uneori nu ai chef să mănânci ceea ce îți place de fel să mănânci 😀
Ciudat 😀
Noua , tuturor , ni se intampla asa chestii.
Banuiesc. Cel putin si mie mi se intampla.
Baftaaa.
@creve: ce spui tu este foarte plauzbil. Problema este ca eu sunt, din fire, foarte pofticioasa, si ma indoiesc teribil ca am nevoie de toate chestiile alea. Chiar ar trebui sa ma lipsesc de multe dintre ele, caci in mod normal imi dauneaza.
@lackofeffect: suntem niste ciudati, toti :). Multumesc la fel!
Moooooa, porumb prajit, vreau si euuuu…acum!:)))
Stii ce e ironic? Ti-am citit comentariul si tot ce pot sa spun este: si euuuuuuuuuuuuuuu! 🙂
Deci nu vreau sa ma gandesc cum ar fi sa stam amandoua intr-un loc, sa mergem in secunda 2 spre frigider si sa punem mana pe accelasi lucru, sau sa ne indreptam hotarate spre balcon/baie sa luam nu stiu ce chestie. Asa mi se intampla uneori cu colega mea de facultate si camera si unde mai pui ca ne uitam spre accelasi tip? Deci, nuuu=))
Sunt absolut sigura ca asa ne-am comporta! Vaaaai, cand vii in Bucuresti, daca vii, trebuie neaparat sa ma anunti, da? Promit sa fac la fel si eu. Chiar sunt curioasa :).
Cu siguranta o sa te anunt, destule socuri am avut online:))trebuie sa mai radem si live de asemanari.
Dadadadadadadada :))