Luni, la unul dintre cursurile mirificei mele facultati, a fost abordata urmatoarea tema: este dragostea un sentiment care castiga batalia cu timpul ori la o anumita varsta, dupa ani buni de convietuire cu un altul, plictiseala ia locul ei? In momentul in care cei din jur au inceput sa isi dea cu parerea, m-am crucit. Eram inconjurata de oameni de 20 de ani care spuneau prostii mai mari decat Casa Poporului. Daca aveau ceva in comun, era ca se bateau cu pumnul in piept si ca nu acceptau o alta imagine decat aceea desenata de ei. Nu stiu unde, probabil in golul din capul lor.
Unii spuneau ca din moment ce respectivii au jurat in fata lui Dumnezeu ca voi fi impreuna pana cand moartea ii va desparti, trebuie sa se tina de cuvant si sa ramana naibii in relatia cu pricina. Cu plictiseala, fara plictiseala. Important este sa mearga inainte. Mi-am spus in gand ca le compatimesc pe acelea care le vor fi candva sotii. Odata ajunse acolo, nu au nicio cale de salvare.
Altii spuneau ca dragostea invinge totul si ca nu exista problema fara rezolvare. Asta m-a lovit in plin. (more…)
Petit Beure 