Zilele astea mi-e dor si vreau.
Mi-e dor de sentimentul de dragoste si vreau sa plac pe cineva. Tare de tot. Nu pot sa nu simt asta, din moment ce parcurile, strazile, cafenelele, parca au explodat de cupluri pentru care timpul sta in loc, care se privesc intens si care isi spun timid lucruri frumoase. De multe ori simt ca mi-e bine asa. Singura. Nu am nici timpul si nici starea necesara pentru a ma implica intr-o relatie. Am insa si momente in care imi doresc sa intre in viata mea cineva care sa ma convinga sa daram zidul imens pe care l-am construit in jurul meu. Eu astept. Si mai arunc cate un ochi la cei din jurul meu. Nu pot sa planific ce si cand sa simt, desi uneori imi doresc sa pot face asta.
Cred ca sunt stricata. Nu imi mai simt inima batand tare, pulsul fiind regulat indiferent de persoana la care imi zboara gandul intr-un moment sau altul. Suvita rebela continua sa isi faca de cap, constienta fiind ca nu o voi pune prea curand la locul ei. Din partea mea, poate sa faca si o petrecere.
Totul este enervant de normal si deloc iesit din comun.
Dar mi-e dor si vreau.
Petit Beure 