Am o saptamana de toata jena, cu o stare care parca o completeaza.
Eseuri, partiale, proiecte. Acum incerc sa imi dau seama daca cineva m-a avertizat anul trecut, spunandu-mi ca facultatea e de rahat. Hm, ciudat, dar nu cred. Altfel cum mi-as fi alcatuit eu imaginea “o sa fie suuuper usor, o sa am muuuult timp liber si o sa imi fac o groaza de prieteni”? Bine ca sunt eu ghinionista si din punctul asta de vedere! Nu cumva sa scap vreun “sertar” de-al vietii mele, pentru ca imi imaginez ca s-ar intampla vreun dezastru, ne-ar lovi inghetul sau ar da peste noi incalzirea globala (aia serioasa, nu gluma cu care tot suntem pacaliti de cativa ani buni).
Astept dupa-amiaza de sambata ca pe… un tort mare si delicios de ciocolata!
Intre timp ma scot din sarite toate cuplurile care isi manifesta “dragostea eterna” in locurile unde mananc, dau prea multi bani pe lucruri absolut inutile, imi face cu ochiul baiatul de la LC, am terminat orice treaba cu A (nu ca ar fi fost una mare, dar pe moment a parut a fi), vreau sa ma angajez pe timpul verii (nu de alta, dar nu cred ca mai pot sa ii privesc pe ai mei in ochi si sa le cer bani si pentru X lucru si pentru Y lucru etc.) si port un razboi destul de dur cu parul meu, care aproape ca sta sa imi zboare atunci cand trebuie sa ma duc la facultate si care straluceste cand lenevesc in fata calculatorului.
Ah, viata mea! Etern fascinanta!
Not.
