Eu profesoara. Eu profesoara? February 18, 2011

In timp ce majoritatea prietenilor mei nu aveau nici cea mai mica idee in legatura cu ceea ce isi doresc de la viata, eu deja ma imaginam terminand facultatea si angajandu-ma in invatamant. Da, locul ala in care oamenii sunt platiti putin si abia daca indraznesc sa viseze sa se mute din casa parintilor :)!
“Ce vrei sa te faci atunci cand o sa fii mare?”
“Profesoara!”
Acesta era dialogul standard. Insa incep sa ma gandesc serios ca nu sunt facuta pentru meseria asta, ca nu sunt absolut deloc pregatita sa ma aflu de partea cealalta a catedrei, sa vad atatia ochi atintiti asupra mea, sa ma stiu judecata de un grup enorm de copii. Tin minte ca in liceu veneau studenti aflati in anul III, care faceau practica la pedagogie. Ii ignoram complet, iar atunci cand nu ii tratam cu indiferenta, ne placea teribil de tare sa ne hlizim din pricina stangaciei lor. Atunci cand ma uit in trecut am senzatia ca eram tare inconstienta. Ba nu, stergeti aia. Nu este o senzatie, ci adevarul.
“Ce vrei sa te faci atunci cand o sa fii mare?”
“Nu am nici cea mai mica idee!”
Astfel va suna dialogul de acum inainte. Super! Acum sunt si eu una dintre aceia care nu au nici cea mai mica ce doresc de la viata. Am inceput sa imi pun intrebari existentiale. Cine sunt eu?