Confesiune #70

Mi se face pofta de bere, motiv pentru care vor exista nopti ca cea de ieri, in care te voi suna si iti voi spune sa cobori, ca vreau sa savuram una impreuna.
Imi place fotbalul si o sa stiu mereu ce antrenor a semnat cu X echipa sau scorul final al meciului de aseara. Nu e ciudat. Chiar daca sunt fata, pot sa fiu pasionata de asa ceva.
Nu imi plac cliseele. Asadar, prin extensie, nu imi plac gesturile romantice absurde. Nu vreau buchete imense de flori, nici ursuleti de plus. Surprinde-ma, altfel ma vei vedea dandu-mi ochii peste cap.
Par timida la inceput. Nu sunt. Doar lasa-ma sa ma obisnuiesc cu tine.
Ma inrosesc. Mai precis, devin subit grena atunci cand ma iei in brate sau cand decizi sa faci o calatorie in ochii mei. Nu ma ajuti daca scoti treaba asta in evidenta.
Mananc. Mult. La orice ora. Nu pomeni un nume de mancare, caci ma voi gandi constant la el si mi-l voi cumpara cu prima ocazie.
Sunt geloasa pe fosta ta prietena. Nu ascund asta, pentru ca as fi ipocrita si as crea un antecedent. De ce sa ma ascund dupa deget si sa ma prefac ca sunt complet de acord cu comportamentul ei fata de tine?
Te stiu de mai mult de un an si trebuie sa recunosc faptul ca nu m-am gandit niciodata, pana acum 2 luni, ca va fi ceva mai mult intre noi. Erai tipul cu care puteam sa vorbesc orice pe drumul catre meditatii. Iar eu eram tipa care avea Cosmote si care iti oferea mereu telefonul pentru a vorbi cu fosta ta.

Nu sunt tocmai definitia unei domnisoare. Ma descoperi acum cu stupoare, dar afla ca mai ai multe de invatat despre mine. Dar pana la iesitul la un tenis de picior si pana la un concurs de ragait, e drum lung. Hai sa o luam usor! Nu de alta, dar pe mine inca ma mira faptul ca suntem impreuna de o luna amarata. Si ma astept din clipa in clipa sa imi spui ca vrei altceva.